în 22 decembrie, zi în care Generalul Victor Athanasie Stănculescu avea puterea.


Revoluţionarul Gelu Voican Voiculescu a precizat că pe 22 decembrie 1989, generalul Victor Athanasie Stănculescu „ar fi putut să preia puterea şi să dea o lovitură de stat”. După părerea lui, „meritul său este că s-a abţinut de la a-şi asuma o dictatură militară”. Câteva ore sau zile un regim militar ar fi fost posibil, dar „nu avea viitor”, spune Gelu Voican Voiculescu. „Contextul internaţional nu era favorabil aventurilor militare, nimeni nu ar fi recunoscut un regim dictatorial”, declară Voiculescu.

Regizorul Sergiu Nicolaescu a refuzat să comenteze ideea unui regim militar şi a amintit că generalul „a oficializat trecerea armatei de partea Revoluţiei” în 22 decembrie, zi în care Athanasie Stănculescu avea puterea.

Sergiu Nicolaescu declară că înţelege regretele generalului Stănculescu, pentru că, după 19 ani, acesta intră în puşcărie, în timp ce alţii sunt liberi. La Timişoara, generalii Milea şi Guşe aveau comanda, spune Nicolaescu. „Generalul Victor Athanasie Stănculescu nu a fost implicat în niciun ordin”.

Generalul Victor Athanasie Stănculescu nu a fost implicat în niciun ordin
Sergiu Nicolaescu
regizot

Data: 17 oct 2008 Adevarul

––––-

În dimineaţa zilei de 22 decembrie 1989, Ceauşeştii împărţeau Palatul Puterii cu generalul Stănculescu, revenit în Capitală (alături de Chiţac) după masacrul de la Timişoara. În după-amiaza aceleiaşi zile, la putere se aflau Iliescu, Stănculescu şi Chiţac. Fugiseră Ceauşeştii, apăruse Iliescu; generalii doar şi-au schimbat stăpânul.

Athanasie Stănculescu – ce destin! „Generalul cu piciorul în ghips” l-a condus pe Ceauşescu la liftul pieirii, i-a predat lui Iliescu cheile puterii, iar acum i se deschide-n faţă uşa celulei. Pe 22 decembrie 1989, după fuga Ceauşeştilor, el s-a aflat la conducerea României pentru câteva ore. Era şeful Armatei, avea tancuri, mitraliere şi avioane, putea decide cărui civil îi încredinţează puterea. Şi a decis: Ion Iliescu.

Unii spun că aşa a fost să fie. Eu, unul, am motive întemeiate să cred că aşa a fost planificat din timp, cu acordul – sau la iniţiativa –Moscovei. Stănculescu n-a făcut altceva decât să îndeplinească un ordin. Iar lichidarea brejnevistului Ceauşescu şi înscăunarea gorbaciovistului Iliescu n-au rămas nerăsplătite: Stănculescu a ajuns ministrul Economiei, la fel cum Chiţac s-a văzut instalat şef peste Interne. Credeau, pesemne, că ororile de la Timişoara vor fi date uitării.

Autor: Grigore Cartianu
Data: 16 oct 2008

Anunțuri

„Stănculescu a cedat puterea pentru că în presa internaţională, Iliescu era dat drept succesor al lui Ceauşescu”

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

Robert Turcescu citeşte transcriptul înregistrării unui dialog ce îl încriminează pe Stănculescu.
Bălan: Eu am ţinut piept aici două zile . . . nu s-a tras niciun foc . . .
Anonim: Cine a ordonat să se tragă? Cine a tras?
Bălan: Ceauşescu…
Anonimi: Bun! Aici cine-a tras?
Bălan: Aici, generalul Stănculescu . . .
Anonim: Unde e?
Bălan: La Bucureşti
Anonim: Şi care-au tras? Care sunt trupele care au tras
Bălan: …Sunt trupe care au executat ordine…
Anonim: Părerea militarilor corespunde cu cea a domnului Bălan?
Militar din spatele lui Bălan: O să vă spun când o să mă întrebaţi
Anonim: Generalul acela este vinovat?
Militarul şi Bălan pe fundal: A primit ordin de la Ceauşeasca, că Ceauşescu era la federaţie, să tragă…
Generalul Stanculescu : In primul rand ca n-am transmis asa ceva mai departe, pentru ca mie nu mi s-a dat nici-un ordin nici de la Ceausescu si nici de la ministru.
Mi s-a spus asa, du-te la Timisoara esti seful comisiilor militare, aveam 8 comisii militare.
Robert Turcescu:
Milea?
Generalul Stanculescu: da.

Robert Turcescu: Dar dumneavoastra ce ordin vi s-a dat de v-ati dus la Timisoara, in primul rand?
Generalul Stanculescu: du-te la Timisoara, si da-mi te rog amanunte pentru ca nu am informatii ce se intampla cu adevarat in uzine,fiecare uzina din Timisoara avea o sectie care se ocupa de probleme militare, telefonie, aparatura speciala, transmisiuni, si asa mai departe, fiecare comisie avea un grup de cativa ofiteri care faceau receptia finala, si cativa muncitori care participa din punct de vedere tehnic (…).

Aplicatii militare (Constanta -Tulcea); generalul Victor Atanasie Stanculescu cu Elena Ceausescu. 1982

Un episod important înainte ca Stănculescu să dea lovitura de stat s-a consumat pe la jumătatea lunii septembrie 1989. “A fost surprins de securitate pe 12 septembrie alături de ataşatul militar al Ungariei în România. Ofiţerii de la UM 110 şi de la Direcţia de Contraspionaj Militar au ştiut de această întâlnire, unde Stănculescu a fost avizat de ceea ce se va întâmpla”, mai spune Stoenescu. În cele din urmă, analizând contextul internaţional, generalul a decis să-i predea puterea lui Ion Iliescu. (personal, o consider nedreapta) Înainte de a fi arestat, miercuri, a declarat că acum regretă, dar că nu a vrut să devină şi el un Pinochet.

Victor Athanasie Stănculescu a avut puterea unui şef de stat pe data de 22 decembrie, de la ora 10.07 la ora 16.00. După şase ore de putere absolută, generalul Stănculescu a abandonat ideea dictaturii militare şi a predat destinul ţării în mâinile lui Ion Iliescu. (practic pina la ora 22:30)

„Regret că am predat puterea cui nu trebuia. Acum aş păstra-o până la momentul oportun”, declara generalul Stănculescu miercuri, cu câteva minute înainte de a fi arestat.

Unul dintre cei mai autorizaţi istorici în problematica revoluţiei din decembrie 1989, Alex Mihai Stoenescu, a comentat pentru “Adevărul” succesiunea evenimentelor de atunci şi acum. Putea fi dictatură militară în România acelei vremi? Dacă da, care ar fi fost soarta Româiei? De ce a renunţat generalul Stănculescu la această formă de putere?

Pregătirea loviturii de stat

Alex Mihai Stoenescu spune că în dimineaţa zilei de 22 decembrie 1989, după ce generalul Milea s-a sinucis, Nicolae Ceauşescu a cerut ca Stănculescu să vină în sediul Comitetului Central al Partidului. Generalul, abia întors de la Timişoara, a avut grijă să treacă pe la Spitalul Militar şi să îşi pună piciorul în gips.

El a ajuns la Ceauşescu în jurul orei 10. Dictatorul i-a cerut în acel moment lui Stănculescu să fie ministrul apărării”, povesteşte istoricul Alex Mihai Stoenescu. Acesta mai spune că la ora 10.07, generalul Stănculescu a ordonat tuturor trupelor militare să se întoarcă în cazărmi. A fost primul ordin al lui Stănculescu în calitate de ministru al apărării, contrar ordinului comandantului suprem.

Preluarea puterii

După ce a dat acest ordin, Stănculescu i-a sugerat lui Ceauşescu că mai bine ar fi să plece din sediu. La ora 11.00 era anunţată oficial sinuciderea generalului Milea. O oră mai târziu urmează episodul în care Nicolae şi Elena Ceauşescu pleacă din sediul CC cu elicopterul. “În acest moment începe lovitura de stat. Stănculescu a îndepărtat trupele din piaţă şi a cerut armatei să stea în cazărmi.

Se înţelesese cu generalul Rus, şeful aviaţiei militare, care i se subordona, să trimită elicopterul pentru preluarea cuplului Ceauşescu. Iniţial trebuia să fie duşi la aeroport, de unde aeronava prezidenţială să îi transporte în China. Avionul însă era la reparat în Germania”, mai relatează Stoenescu.

Consolidarea puterii

Ajuns la sediul Ministerului Apărării, în jurul orei 13.00, Stănculescu începe să controleze situaţia. “Găseşte la minister un ordin al lui Ilie Ceauşescu, potrivit căruia armata execută numai ordinul Comandantului Suprem. La ora 13.30, generalul Stănculescu emite două ordine, unul prin care cheamă din nou armata în cazărmi şi altul prin care armata trece la ordinul ministrului apărării. Printr-o altă telegramă mai cere armatei să fie pregătită pentru a ocupa anumite puncte-cheie”, explică Stoenescu.

Contactul cu Iliescu

După trei ore de la preluarea puterii, Stănculescu intră în contact cu Ion Iliescu. “La ora 13.40, Iliescu îl sună pe Stănculescu la minister şi stau de vorbă 15 minute. Stănculescu îi raportează situaţia trupelor, îi spune că Ceauşescu e pe câmp şi îi cere lui Iliescu să vină să preia puterea”, mai arată Stoenescu. Transmiterea puterii către grupul de civili condus de Iliescu se produce la ora 16.00 în prezenţa mai multor generali ai armatei, reprezentanţi ai securităţii şi, justiţiei.

Aici se încheiau cele aproape şase ore în care Stănculescu a controlat România. Acum, după 18 ani de la cele momente, generalul spunea că a greşit. “Stănculescu regretă că a predat puterea, pentru că după evenimente a fost de mai multe ori la Ion Iliescu să îl roage să închidă procesul Revoluţiei.

Iliescu a refuzat pe motiv că nu se amestecă în justiţie”, consideră istoricul Alex Mihai Stoenescu. Refuzul lui Iliescu l-a costat pe Stănculescu libertatea. Dacă în ’89 generalul orchestra înlăturarea lui Ceauşescu, acum, după 18 ani, îşi declară regretul pentru că a lăsat din mână puterea.

Varianta dictaturii militare

Dacă Stănculescu păstra puterea, România avea dictatură militară. Miercuri, generalul a mărturisit: “Regret că am lăsat puterea din mână şi am dat-o societăţii civile.Trebuia să fac o dictatură militară timp de doi ani, să las să se sedimenteze lucrurile şi apoi să dau ţara poporului.

Acum regret!”, a spus Stănculescu. Alex Stoenescu explică de ce nu s-a întâmplat acest lucru. “Probabil că o dictatură militară ţinea până în februarie-martie 1990, iar după, era posibil un război civil şi probabil că ar fi existat arbitraj internaţional.

Stănculescu a cântărit bine acest lucru. Cerinţele celor care s-au revoltat erau de ordin economic şi social. Armata nu le putea rezolva.

A încredinţat puterea lui Iliescu pentru că în toată presa internaţională, cât şi la Europa Liberă şi Vocea Americii, Iliescu era dat drept succesor al lui Ceauşescu”, a conchis Alex Stoenescu. Interesantă este şi mărturia lui Stănculescu, întrebat într-un interviu acordat lui Dinu Săraru, cum l-a tratat pe atunci pe Iliescu.

„Am considerat că este posibil să fie conducător (..) I-am acordat încredere, acesta a fost de fapt adevărul, nu i-am spus concret: «Ia comanda şi apucă-te de treabă!», dar l-am lăsat să-şi dea drumul să meargă pe ce voia el, deci nu a fost o «te numesc şi ai grijă să faci de acum înainte nu ştiu ce»”, a răspuns generalul.

„Stănculescu a cedat puterea pentru că în presa internaţională, Iliescu era dat drept succesor al lui Ceauşescu”
Alex Mihai Stoenescu
istoric

Generalul Victor Atanasie Stănculescu : Am fost gasit vinovat in urma presiunilor politice. Este foarte greu sa se judece o revolutie in justitie.Imi pare rau de faptul ca in 1989, atunci cand am avut in mana puterea militara am predat-o societatii civile. Trebuia sa mentin o dictatura militara 2-3 ani, pentru ca societatea civila din Romania sa se sedimenteze, si poi sa se faca alegeri libere.In 1989 s-a dorit dezmembrarea Romaniei. Atunci am fost singura minte limpede, asa dupa cum a spus de mai multe ori in presa Silviu Brucan.Se cunostea ca generalul Militaru era afiliat KGB-ului. Eu am dat ordin in Bucuresti ca trupele sa nu intervina impotriva manifestantilor din Piata Revolutiei

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

Generalul in rezervă Mihai Chiţac a plecat, de la casa sa, insoţit de poliţişti, spre sediul Cercetări Penale al Poliţiei, unde i se vor face formele legale pentru incarcerare, surse din Poliţia Capitalei spunand că acesta va fi dus, tot miercuri, la penitenciar. Poliţiştii de la Serviciul Urmăriri din Bucureşti au primit mandatele de punere in executare a sentinţei prin care generalii Victor Stănculescu şi Mihai Chiţac au fost condamnaţi definitiv, miercuri, la 15 ani de inchisoare in dosarul Revoluţiei de la Timişoara. Două echipe ale Serviciului Urmăriri au fost trimise la domiciliile celor doi generali pentru a pune in aplicare mandatele emise miercuri pe numele lor in vederea incarcerării. „Mă voi supune legilor şi nu voi pleca din ţară”, a spus Mihai Chiţac in momentul in care poliţiştii l-au luat de la domicilul său. Victor Stănculescu nu a fost găsit acasă, avocatul său anunţand că acesta va susţine o conferinţă de presă la ora 18.00. Dacă se doveşte că Stănculescu este bolnav de pleurezie, dupa cum a precizat, el va fi incarcerat in Spitalul Penitenciarului Jilava.

Chiţac şi Stănculescu au fost condamnaţi definitiv la 15 ani de inchisoare

Recursurile depuse de generalii in rezervă Victor Stănculescu şi Mihai Chiţac, condamnaţi la 15 ani de inchisoare şi degradare militară in procesul Revoluţiei de la Timişoara, au fost respinse miercuri de Inalta Curte prin decizie definitivă şi irevocabolă, potrivit NewsIn. Decizia privind condamnarea lui Chiţac şi Stănculescu a fost trimisă la Tribunalul Militar Bucureşti, care urmează să emită decizia de executare a sentinţei ICCJ pe numele celor doi generali.

La termenul de pe 15 septembrie, avocaţii generalilor in rezervă au cerut, in primul rand, achitarea lor, iar pe de altă parte, au solicitat magistraţilor Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) casarea sentinţei anterioare din aprilie 2007 şi restituirea dosarului la Parchet, pentru refacerea urmăririi penale. Totodată, avocaţii lui Stănculescu şi Chiţac au mai cerut completului de 9 judecători ai instanţei supreme trimiterea dosarului la rejudecare, cauza aflandu-se deja la al doilea ciclu procesual. Atat avocatul Athanasie Stănculescu, cat şi apărătorul lui Mihai Chiţac au susţinut că foştii generali nu sunt vinovaţi de uciderea revoluţionarilor din Timişoara şi au invocat mai multe vicii de procedură, ca de exemplu, nulitatea urmăririi penale şi nelegala precizare a instanţei.

Revoluţionarii aflaţi in sală s-au arătat indignaţi de pledoariile avocaţilor şi au intrerupt, de mai multe ori, susţinerile acestora, acuzandu-i că mint şi că denaturează adevărul istoric. Concluzia avocaţilor celor doi generali in rezervă a fost că nimeni nu poate stabili cu adevărat ce s-a intamplat la Timişoara, in decembrie 1989. Procurorii au cerut magistraţior ICCJ să menţină hotărarea aceleiaşi instanţe din aprilie 2007.

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile. Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.