Generalii Armatei au dat lovitura de stat

Ion Iliescu Gelu Voican Voiculescu

Ion Iliescu Gelu Voican Voiculescu

de Alex Mihai Stoenescu Jurnalul National

Sâmbătă, 5 februarie 2005, 0:00

Manea nu vrea sa faca acest gest si ii deschide usa lui Parcalabescu. Ceausescu asculta stupefiat vestea sinuciderii lui Milea si are o iesire nervoasa, mai intai balbaindu-se, apoi gesticuland fara sens in momente prelungite de panica.

Momentul de panica a fost surprins de Silviu Curticeanu: „In timp ce el iesea din birou, eu tocmai intrasem in anticamera si, prin usa intredeschisa, Ceausescu m-a vazut, mi-a facut semn sa intru in birou si acolo, cu o voce ce nu mai avea nimic uman in ea, a pronuntat cu mare greutate si prelung balbait doar cateva cuvinte, pe care le reproduc textual: „Tu, tu, de ce, de ce nu, nu, mi-ai
raportat ca Milea s-a sinucis?!”. Balbaiala accentuata, fizionomia ravasita a fetei, privirea fioroasa demonstrau ca anuntul l-a scos din sarite si l-a surprins in egala masura”.

COMUNICATUL. In sfarsit, Ceausescu ii cere lui Curticeanu sa verifice, iar in momentul in care acesta se intoarce si ii confirma, Ceausescu face o criza de furie. Cere imediat venirea lui Constantin Mitea pentru a da un comunicat catre tara in care sa se arate ca generalul Milea a fost un tradator.

De fapt, cu gestul suprem, Milea tradase doar ordinul lui de continuare a represiunii printr-un macel. Povestea comunicatului poate fi reconstituita si pe baza marturiei lui Eugen Florescu:

Reporter: N-ati fost peste noapte in sediu?
Eugen Florescu: Nu. A doua zi, la 8:00, cand am venit la serviciu, securistii au sarit la mine: „Repede, repede, ca ati fost declarat tradator! Cine n-a fost cu tovarasul in sediu in noaptea asta a fost declarat tradator”.

Avusesera doua cazuri – Neagoe si Harjau.
M-am dus la Mitea, dar n-am apucat sa vorbim prea mult ca au aparut din nou securistii: „Repede la Cabinetul 1!”. La birouri, in antecamera era cate un militar cu mitraliera. Usa spre biroul lui Ceausescu era deschisa si inauntru, mai multe persoane.

Toti aveau carnetele in mana si notau: Elena Ceausescu, sigur, fara carnet, apoi Dascalescu, Bobu, Manea Manescu, Mitea, Petre Constatin de la TVR si secretarul de presa Sprintaroiu. Subiectul – sinuciderea lui Milea.

Rp: S-a petrecut mai tarziu de ora 8:00. Scena pe care o descrieti este dupa 9:30.
E.F. Imediat dupa 9:30… Ceausescu dicta: „Sa scrieti ca tradatorul Milea s-a sinucis din lasitate…”.

Rp: O clipa! Sunteti sigur ca a spus „din lasitate”? Este foarte important.
E.F.Sigur, si o sa vedeti de ce. Eu atunci auzeam de sinuciderea lui Milea si am retinut foarte bine cuvintele, pentru ca era o noutate, un soc. A terminat de dictat si noi am iesit. Exact cand plecam pe culoar, iese Ceausescu si striga dupa noi: Mitea! Florescu!”. Ne-am intors…

Si el ne spune: Sa luati masuri sa se deschida televiziunea la ora 12:00, sa se dea stirea, dar nu mai mult de o ora, ca sa facem economie”.

Rp: Incredibil! Incredibil!

E.F.Atunci i-am spus si eu lui Mitea: „Pentru cine face economie, pentru aia care o sa-l spanzure?”, iar Mitea m-a tras de mana si mi-a spus: „Taci din gura, faci declaratii de astea cand te-a declarat tradator!”. Acolo, in birou, Ceausescu vorbea cel mai mult cu Petre Constantin, iar acesta, dupa aceea, a iesit si a dat telefon la TVR.

Ii dicta ce-si notase lui Brates prin telefon si ii spunea: „Sa faci, sa pregatesti emisia…”. Problema este ca ceea ce isi notase si ce ii dictase Petre Constantin lui Brates erau niste idei, un text incropit, astfel ca atunci cand am vazut comunicatul la televizor, am vazut de fapt comunicatul facut de Brates. Mitea chiar a reactionat: „Brates il intelege pe tovarasul mai bine decat noi!”.

Rp: Asadar, textul citit la radio si tv era redactat de Brates pe baza ideilor notate de Petre Constantin de la Ceausescu. Insa a disparut cauza sinuciderii, asa cum o gasise Ceausescu… „din lasitate”. Va dati seama? Era cauza reala, nu ca a tradat in legatura cu agenturile straine.

E.F. Nu stiu ce au facut acolo la televiziune, dar Ceausescu a folosit fara dubiu expresia „din lasitate”. Am uitat sa va spun ca pe 21 seara Ceausescu i-a cerut lui Milea filmul de la Timisoara, acesta a promis ca-l aduce, dar nu a venit. Dimineata, pe 22, i s-a adus un pachet cu fotografii. Erau lozincile „Jos dictatorul! Jos comunismul!” scrise pe vitrine.

S-a uitat, le-a rasfirat nervos si a batut cu pumnul in masa. Fotografiile au ramas acolo. Ceausescu era intr-o degringolada totala in perioada asta.

PROPUNERILE. Constantin Manea, seful de cabinet, a precizat ca Nicolae Ceausescu, afland ca Stanculescu n-a sosit, l-a chemat pe fratele sau, Ilie Ceausescu, dar acesta nu a fost gasit. Este o minciuna. Ilie Ceausescu se afla in cladirea CC si a fost in biroul lui Nicolae Ceausescu.

Dimineata, inainte de sedinta de la ora 8:00, Ilie Ceausescu i-a spus fratelui sau: „Situatia este deosebit de critica. Vin coloane de muncitori. Trebuie facut ceva. Trebuie destituit guvernul”. Atunci, Nicolae Ceausescu a reactionat brutal: „Vezi-ti de treaba ta, avem acum sedinta de Consiliu Politic. Executam si vom vedea ce facem”.

Tot Eugen Florescu arata ca dialogul lui Ilie Ceausescu cu Nicolae Ceausescu, petre cut mai intai in jurul orei 6:00, a avut aspecte mult mai dramatice: „Ilie incerca sa-i atraga atentia ca vin muncitorii de pe platformele industriale, iar Ceausescu ii raspundea vesel:Lasa, ca in Piata Tien An men au fost un milion si i-au pus la punct de nu s-au vazut”.

Ilie a plecat pentru ca era imposibil sa se discute cu el. Elena Ceausescu dirija totul si el, ca frate, nu o mai suporta. Aparuse, il ataca: „Nu-l mai speria pe tovarasul!”. A plecat de gura ei”.

Acum, dupa ce Milea s-a sinucis, Nicolae i-a propus lui Ilie sa preia conducerea Armatei, dar fratele a refuzat, reprosandu-i totodata ca nu l-a ascultat nici in iulie 1989, cand i-a propus formarea unui nou guvern condus de Ion Iliescu si compus din personalitati rusofile, asa cum cerea Moscova. Elena Ceausescu a reactionat si de aceasta data violent, iar Ilie a plecat la minister.

Aici, Ilie Ceausescu s-a instalat in biroul ministrului Apararii, unde a compus o lista de guvern – conform unei marturii, cu Ion Iliescu prim- ministru si a cerut sefului DIA convocarea atasatilor militari ai URSS si ai Chinei. Fara alta solutie, Nicolae Ceausescu cere din nou sa-i fie adus Stanculescu.

Constantin Manea arata ca, informat asupra „accidentului” lui Stanculescu, Nicolae Ceausescu i-a strigat: „Cu picioarele rupte, sa vina, si sa vina in 5 minute, sa nu se joace, ca-l aduc arestat!”. Stanculescu a sosit in aproximativ un sfert de ora imbracat cu haine civile. Simula ca e accidentat si ca il doare piciorul.

Ceausescu i-a dat atunci un ordin: Stanculescule, preiei conducerea armatei in urma sinuciderii lui Milea si executi ordinul. Mergeti si opriti”, si i-a cerut sa-i cheme pe Voinea si pe Eftimescu.

Manea mai afirma ca el, imediat dupa numirea lui Stanculescu, acesta fiind in antecamera cabinetului, s-a uitat pe fereastra si i-a spus generalului: „Uite ca deja se umple (piata)” – intrasera primele grupuri de muncitori.

In acest moment al evenimentelor intervine o succesiune de informatii preluate de toata literatura subiectului nostru si care asaza in centru ordinul de oprire in cazarmi a deplasarii trupelor militare si interdictia de a se trage in oameni, ceea ce presupunea incalcarea ordinelor lui Ceausescu sau, mai corect spus, un contraordin, peste autoritatea comandantului suprem.

Pentru a descalci dezinformarea creata dupa Revolutie din sursa militara, vom arata ca este vorba de doua ordine distincte, date de doua persoane diferite.

ORDINUL DE OPRIRE IN CAZARMA. Pentru a salva onoarea lui Milea, militarii au declarat in corpore ca ordinul i-a apartinut ministrului. Ordinul i-a apartinut generalului Eftimescu si a fost dat dupa autoimpuscarea lui Milea ( inca mai traia) la precis ora 9:54, dupa ce, cu un minut, in urma, lt. col. Costache l-a informat ca „s-a urcat lumea pe Tc(tancuri)”.

Continutul ordinului de la ora 9.

54 a fost: Toate unitatile armatei executa numai ordinele comandantului suprem. Toate unitatile din Targoviste si Mihai Bravu se concentreaza in Bucuresti in cazarmile din Soseaua Oltenitei„. Nicolae Ceausescu preluase comanda directa a Armatei si intentiona sa dea ordine prin Eftimescu, adjunctul sefului MStM, ofiterul cu gradul cel mai inalt aflat in preajma sa.

Atat pe caietul Documentar de lucru, cat si pe caietul de ciorne, generalul Voinea si-a notat si ora exacta si continutul ordinului. Pe ciorna el este complet:

„Gl. Eftimescu, 22.12.89, (ora) 9:54.
Toate unitatile armatei executa num(ai) ord(inele) Cdt. Suprem. Toate U(nitatile) subord(onate) A1 ( Armatei 1) din G(arnizoana) M(ihai) Bravu si Targoviste se concentreaza in Bucuresti in cazarmile din Sos. OLTENITEI.
Unitatile…
Raportez ce U. mai avem in cazarmi si unde sunt” (urmeaza raportul cu locatia unitatilor, din care numai Regimentul 22 se intoarce, Regimentul 22 fiind cel care anuntase urcarea manifestantilor pe tehnica – n.r.)”.

Pentru a se proteja de acuzatia ca a transmis ordinul lui Ceausescu de preluare directa a conducerii Armatei, generalul Eftimescu nu a recunoscut ca a dat acest ordin si a pus dispozitia de oprire a unitatilor din judetele apropiate la cazarmile din Oltenitei pe seama lui Milea.

Generalul Eftimescu a fost acela care a condus operatiile de represiune din sala comandamentului unic, preluand si transmitand ordinele lui Milea si operand pe hartile militare aflate pe mesele de lucru. Pentru a ascunde aceasta vinovatie, el a deformat foarte multe informatii legate de momentele critice ale disparitiei ministrului Apararii.

In acest loc senatorul Sergiu Nicolaescu afirma ca intre orele 9:30 – 13:00 MApN a fost condus de grupa operativa, fiind lipsit de ministrul Apararii Nationale sau adjunctii sai”. Probabil ca senatorul a fost dezinformat, dar lucrurile nu au stat asa. Oficial, interegnul respectiv a durat aproximativ 30 de minute.

In realitate, la numai cateva minute de la moartea lui Milea, Stanculescu a fost numit ministru si recunoscut ca atare de generalii aflati in grupa operativa. Ordinele lui vor fi transmise la minister de grupa de transmisiuni, prin capitanul Marius Tufan.

ORDINUL DE A NU SE TRAGE. Acest ordin a fost dat de generalul Stanculescu. Dupa ce a iesit de la Ceausescu – inainte de ora 10:00 –, in calitate de nou ministru al Apararii, el s-a deplasat la grupa operativa, unde i-a intalnit pe generalii Eftimescu si Voinea. El le-a cerut acestora sa-l informeze „cum este realizat dispozitivul de aparare din preajma CC si de ce forte dispune”.

Astfel, ca urmare a raportului pe care i l-au dat generalii – deci, recunoscandu-i autoritatea -, Stanculescu a aflat si ca se afla in deplasare spre centrul orasului inca trei regimente. Generalul Stanculescu a afirmat imediat dupa Revolutie ca a lasat „in mod deliberat evenimentele „sa curga” pentru a castiga timp si pentru a actiona in folosul Revolutiei”.

In realitate, la cateva minute dupa ora 10:00, generalul Stanculescu va transmite primul sau ordin in calitate de ministru al Apararii:

„(Ora) 10:07. Col. Negrea.

Rondoul – ind. MApN. transmite: nu se trage de catre nimeni, nici foc de avertizare – sa se parlamenteze”.

„Rondoul” era indicativul ( ind. din text) ministrului Apararii Nationale si va fi indicativul prin care va conduce si da ordine noul ministru, general Victor A. Stanculescu.

In acelasi timp cu revolta populatiei din Bucuresti si din alte cateva municipii, incepea lovitura de stat militara din 22 decembrie 1989.

PUCIUL. In urmatoarea ora, generalul Stanculescu va repeta ordinul de parlamentare cu manifestantii, ordin care va fi aplicat intocmai de subunitatile din strada, pe masura ce se derula revolta populara:

(Ora) 10:11 – col(oana) de la IMGB – Ap. Patriei, imense – blocat la jumatatea distantei, la 300 m de Oraselul Copiilor – lt. col. Costache.

(Ora) 10:30 Lt. col. Costache. Pantelimon, Muncii, Socului, Catelu, grupuri imense de la 23 Aug. – scandeaza.

(Ora) 10:35 – c. amiral P. George si col. Costin – sa se parlamenteze cu demonstrantii, la care sa se spuna ca se retrag in cazarma.

(Ora) 10:40 – Toate unitatile parlamenteaza cu demon strantii ca se intorc in cazarma.

(Ora) 11:15. Strada Baceni – Obor, Dimitrov, Republicii, M.Eminescu, coloane.
R7Mc. este solicitat sa intervina, „nu se aproba”.

La aceste ore Nicolae Ceausescu era in sediul CC, inca secretetar general al PCR si comandant suprem.

Nici generalul Stanculescu, nici generalii prezenti in locul deciziei nu au facut publice detaliile preluarii puterii de catre Armata, deoarece le-a fost teama sa recunoasca gestul ce parea si grav, din punctul de vedere al conportamentului unei institutii, si periculos din punctul de vedere al imaginii.

De aceea a fost lansata teza mult mai convenabila a „trecerii armatei de partea Revolutiei”.

Aceasta formula se bazeaza, in fond, pe al doilea factor, care a favorizat intarzierea cunoasterii adevarului – ignoranta in privinta terminologiei si proceselor istorice de catre majoritatea populatiei.

Doar cativa oameni avizati si educati au inteles ca orice trecere a unei Armate de partea unei revolutii se numeste Lovitura de Stat Militara sau puci, pentru ca se face impotriva guvernului si a puterii existente si in folosul unei puteri noi, revolutionare.

Al treilea factor obliterant a fost pus in miscare prin folosirea de catre Armata a puterii preluate si a rolului decisiv avut in rasturnarea lui Ceausescu pentru a se proteja de erorile, ilegalitatile si crimele facute sub comanda generalului Milea pana atunci.

In sfarsit, politizarea partizana a evenimentelor, a Revolutiei, a impartit vocile in doua tabere care sustin doua teze total opuse si la fel de eronate: de o parte, „revolta spontana” si de cealalta parte, „lovitura de stat” data de Ion Iliescu si echipa lui gorbaciovista.

Cheia loviturii din 22 decembrie 1989 este ca generalul Stanculescu si Armata au hotarat sa sprijine grupul Iliescu si sa-i ofere puterea. Lor li s-a asociat imediat Securitatea.

„AM FOLOSIT INDICATIVUL RONDOUL”
Alex Mihai Stoenescu: Atunci chiar va propun sa discutam pe text, pe documente, dar acum vreau doar sa va intreb unele lucruri, de exemplu despre felul cum ati primit comanda Armatei de la Ceausescu. Va citesc cateva marturii: Manea afirma ca „Ceausescu, dupa sinuciderea lui Milea, l-a chemat pe Stanculescu.
NC: „Cu picioarele rupte, sa vina, si sa vina in 5 minute, sa nu se joace, ca-l aduc arestat”. A venit intr-un sfert de ora. Simula ca e accidentat si ca il doare. I-a cerut sa-i cheme pe Voinea si pe Eftimescu”. Atunci Ceausescu a dat urmatorul ordin: „Stanculescule, preiei conducerea armatei in urma sinuciderii lui Milea si executi ordinul. Mergeti si opriti”.

Era vorba de oprirea manifestantilor. Manea se uita pe fereastra si va arata: „Uite ca deja se umple (piata)” – incepusera sa intre primii muncitori in piata. Usa cabinetului era deschisa si ordinul a fost auzit de cei din antecamera.

Victor Atanasie Stanculescu: Da, asa e, usa era deschisa, iar o parte din discutie a fost chiar in prag.

AMS: Ati iesit si Manea v-a spus: „Uite, au inceput sa se adune”?

VAS: Eu am profitat… cum ati spus acolo la sfarsit?… opriti?

AMS: Mergeti si opriti! Era vorba de oprirea oamenilor care se apropiau de centru.

VAS: Eu am profitat de acest ordin dat intr-adevar asa de Ceausescu… uite ca eu uitasem amanuntul asta, dar mi-a ordonat „Opriti!”, si eu am spus: „Da, opresc”. Eu am oprit fortele care erau aduse de Milea din tara la margine (la periferiile Bucurestilor – n.r.).

AMS: Trupele oprite pe Oltenitei.

VAS: Da, am speculat ordinul de oprire a muncitorilor si eu am oprit trupele.

AMS: Vreau sa reconstituim: ati iesit de la Ceausescu si v-ati dus la grupa de generali. Erau acolo Hortopan, Eftimescu, Parcalabescu, cred ca deja era si Voinea. Le-ati comunicat ca sunteti numit ministru al Apararii?

VAS: Erau panicati, erau terminati, speriati, se impuscase Milea, si cand m-au vazut si le-am spus s-au refacut.

Anunțuri

Ion Iliescu: „Fac apel, acum este trei fără un sfert (14:45)…”


ioni liescu

22 Decembrie, studioul Televiziunii. Citiţi ce s-a văzut.

GENERALUL VOINEA: Stimaţi generali, ofiţeri, maiştri militari şi subofiţeri, ostaşi. In calitatea mea de general al armatei romăne, fac apel la toţi ofiţerii, subofiţerii, maiştrii militari şi subofiţeri, la toţi generalii şi ostaşii să respecte intru totul ordinele comandanţilor direcţi. De asemenea, apelez la luciditatea tuturor comandanţilor, şi-i rog să nu ordone represalii impotriva populaţiei.

GENERALUL CHIŢAC:Sunt generalul-locotenent Chiţac Mihai, comandantul Garnizoanei Bucureşti. Adresez pe această cale rugămintea tuturor unităţilor militare din garnizoană, unităţilor Ministerului Apărării Naţionale şi ale Ministerului de Interne pentru a depune toate eforturile să sprijine actuala orientare politică din ţara noastră. Toate unităţile militare care sunt retrase in cazărmi să nu scape vigilenţa, să fie in măsură oricănd să dea o contralovitură, o ripostă hotărătă acelora care ar incerca să zdruncine noua orientare politică, socialistă democratică in ţara noastră. Adresez in acelaşi timp un apel tuturor comandanţilor de garnizoane militare, unde mai sunt incă focare, in mod deosebit Garnizoana Sibiu şi altele, să ia legătura cu forţele populare şi să ia măsuri urgente de terminare in cel mai scurt timp a tuturor operaţiunilor militare sau de altă natură, cu caracter de violenţă, ţinănd seama că in realitate ele sunt zadarnice.

GENERALUL NICOLAE MILITARU (intr-un grup de militari in care recunoaştem pe Mihai Lupoi, generalul Tudor, căpitan rangul I Dumitrescu şi incă un militar): Stimaţi cetăţeni, stimaţi soldaţi, subofiţeri, maiştri militari şi ofiţeri. Mulţi dintre dumneavoastră mă cunoaşteţi. Sunt generalul colonel Militaru Nicolae. Nu puteam să stau deoparte, in aceste momente şi după această crimă, care s-a săvărşit in Republica Socialistă Romănia. Imi pare rău, nespus de rău, că in această crimă a fost atrasă şi armata romănă. Dacă se dovedeşte faptul că armata romănă a tras in popor, inseamnă că… va fi rău. Şi pentru armată in ansamblul ei, şi pentru fiecare comandant de subunitate şi militar in termen care a executat un asemenea ordin. După informaţiile pe care le avem, au murit copii, au murit oameni bătrăni, au murit femei, au murit fiinţe total nevinovate. In scurtul timp pe care-l am la dispoziţie in faţa acestei camere de luat vederi, fac apel la tovarăşii generali care deţin funcţiile de răspundere in armata romănă. Tovarăşe general Guşă, tovarăşe general Eftimescu, tovarăşe general Topliceanu, tovarăşe general Roşu, tovarăşe general Voinea, tovarăşe general Ţinţăreanu (eroare de transcriere, era vorba de generalul Dindăreanu, comandantul Armatei de la Buzău – n.a) şi toţi ceilalţi. Aş face apel, tot in acelaşi fel, tovarăşului general Rusu (era vorba de generalul Rus, comandantul Aviaţiei militare – n.a). Opriţi măcelul! Daţi ordine, opriţi măcelul! Dacă s-a făcut crima pănă acum, opriţi-o! Nu ştiu ce va fi mai departe, imi pare foarte rău, sigur că cei in drept vor cerceta imprejurările in care a murit prietenul meu, generalul Milea, ministrul Apărării Naţionale. Nu cunosc căt a fost de trădător, pe cine a trădat… ce a minţit…, dar in mod categoric că cei care vor fi in măsură in viitor vor face lumină şi din acest punct de vedere. Tovarăşe general Guşă, tovarăşe general Voinea, sunteţi rugaţi amăndoi să veniţi urgent la Radioteleviziune. Da™ imediat! Inainte de a pleca de la locurile dumneavoastră de lucru, daţi ordin să oprească tot şi retrageţi armata in cazărmi. Tovarăşe Rusu (Rus), dă ordin… nimic să nu plece pe calea aerului din Republica Socialistă Romănia! Sper că dumneata m-ai inţeles destul de bine. Fac apel la colegii şi prietenii, unii dintre ei, generali din Ministerul de Interne, tovarăşe general Vlad, tovarăşe general Bucurescu şi ceilalţi, luaţi măsurile care se cuvin pe linia Ministerului de Interne! Opriţi măcelul! Indiferent, indiferent ce s-ar intămpla, nu mai trageţi! Introduceţi trupele in cazărmi! Fac apel acum la intregul popor romăn: manifestaţi fraţilor, manifestaţi-vă bucuria, dar in pace, fără devastări de vitrine. Jucaţi ce vreţi dumneavoastră, bucuraţi-vă cu toţii, nu distrugeţi insă bunurile materiale. Nu daţi prilejul să fiţi atacaţi pentru asemenea lucruri. Dacă am fost inţeles, eu aş ruga pe tovarăşii nominalizaţi să ia act de ce i-am rugat”.

 

ION ILIESCU: Stimaţi tovarăşi, prieteni, cetăţeni, sunt şi eu stăpănit de emoţie ca şi toţi ceilalţi care au vorbit inaintea mea şi ca toţi cetăţenii acestei ţări, care trăiesc momente excepţionale. Dinamica desfăşurării evenimentelor din ultimele zile a fost fără egal. Nimeni nu se aştepta ca acest regim care se voia atoatestăpănitor, atoateştiutor, atoatefăcător, care nu manifesta luciditatea minimă necesară pentru a inţelege momentele de dramatism pe care le trăieşte naţiunea romănă, să facă un semn de rezolvare pe cale normală, pe cale paşnică, prin inţelegere, cu cetăţenii ţării a problemelor grave cu care se confruntă şi economia ţării, tensiunea politică şi se face in ultimă instanţă vinovat de crimă odioasă… impotriva poporului. Vinovatul principal este Ceauşescu (voce din off: Aşa e!). Acest om fără inimă, fără suflet, fără creier (voce din off: fără raţiune)… fără raţiune…

O VOCE: … să fie prins şi judecat

ION ILIESCU:… care nu voia să cedeze, un fanatic care stăpănea cu metode medievale această ţară şi a ajuns pănă la această situaţie dramatică de-a deschide foc, de-a… de-a comanda foc impotriva oamenilor acestei ţări. Şi avea neruşinarea să vorbească in numele poporului! Să vorbească in numele apărării suveranităţii şi independenţei naţionale! Cine? El? Care a pus in pericol soarta acestei ţări şi a impins in mizerie poporul acestei ţări. Şi, precum vedeţi, a fugit, a fugit ca un neruşinat, cănd a trebuit să dea socoteală in faţa poporului. Un iresponsabil! Se fac vinovaţi şi alţii. Va veni vremea judecăţii limpede, lucide, pe bază de judecată ordonată (in sensul de ordine – n.a.) Ceea ce ne trebuie… in momentul de faţă situaţia este oarecum stăpănită. Am vorbit la telefon acum 20 de minute cu generalul Victor Stănculescu. Se află la MApN, a dat dispoziţie, s-au retras trupele care erau dispuse in oraş cu dispoziţie de a trage, a intors inapoi o coloană de blindate care fusese ordonată să vină dinspre Piteşti spre Bucureşti… (aplauze, bravo!)... iar… la Sibiu era o situaţie incordată, unităţile Securităţii au atacat unitatea militară… Eu sper, nu ştiu unde se află, pentru că la Ministerul de Interne nu mai e nimeni, generalul Stănculescu n-a mai putut să intre in legături operative cu nimeni din partea M.I., probabil că şi ei au fugit ca şi conducerea politică… Apelăm la unităţile Securităţii şi la securişti, aşa cum s-a mai făcut apel de la acest microfon, să se trezească in acest ultim ceas… să se lepede de această… clică ordinară de trădători ai patriei. aştia sunt trădătorii patriei. Nu Milea pe care l-au ucis… (insinuare că l-a ucis Securitatea! – n.a.) Deci, tovarăşi, in momentul de faţă există garanţii că armata se află alături de popor. Sper ca acest apel să ajungă la toate unităţile din ţară, să ajungă şi la unităţile Securităţii şi la cei din aparatul securităţii care au fost impinşi spre această crimă odioasă. Facem in acelaşi timp apel la toată populaţia ţării, ca să dea dovadă de luciditate şi de disciplină socială necesară pentru a pune ordine. Pentru că ne-a impins in haos şi dezordine clica bezmetică a lui Ceauşescu. Poporul nostru trebuie să dea dovadă de maturitate in aceste momente, să ne putem reorganiza pe baze democratice. Vom constitui in cursul acestei zile un comitet al salvării naţionale, care să inceapă să pună ordine… (aplauze). Fac apel, acum este trei fără un sfert (14:45)… In jur de ora cinci (17:00), la sediul Comitetului Central să vină toţi cei responsabili care se pot angaja in această operă constructivă de care trebuie să ne apucăm incă de astăzi, inclusiv la cei şase militanţi ai partidului, care au dat dovadă de patriotism, care s-au adresat ţării, care au făcut apel la luciditate şi către Ceauşescu, s-a dovedit incapabil de aşa ceva, alţi asemenea militanţi care sunt (poate mai bine trebuie chemaţi aici, aici trebuie să… aici… – spune cineva), la sediul Comitetului Central se află reprezentanţii populaţiei. Am vorbit la telefon cu cabinetul nr. 1 (răsete). Nu mai era nici persoana nr. 1, nici secretarul şi secretariatul acestei persoane. Mi-a răspuns un tovarăş Luca, nu ştiu cine o fi săracul, mi-a spus că el şi alţi căţiva, care fac parte dintr-un Comitet Naţional, sunt acolo. Mi-au cerut să mă prezint. I-am spus cine sunt, nu m-a cunoscut omul şi n-am putut să inchei un dialog.

MIHAI BUJOR: O să vă cunoască.

ION ILIESCU: O să… deci, trebuie neapărat să ne organizăm intr-un Comitet de salvare naţională. Să elaborăm un program de acţiune cu două obiective majore. In primul rănd, măsuri imediate pentru ordine şi pentru asigurarea desfăşurării vieţii normale, aprovizionarea populaţiei, transport, tot ce este necesar…”1.

ION ILIESCU:”Stimaţi tovarăşi, concetăţeni, vreau să mai spun căteva cuvinte in completare la ceea ce am spus inainte. Pericolul cel mai mare care ne paşte acuma este să se declanşeze anarhie. Deja sunt semnalări că grupuri de cetăţeni dezordonaţi, dezorganizaţi devastează magazine, sparg vitrine. asta nu-i un semn bun pentru schimbarea, pentru transformările care au loc astăzi in ţară, trebuie ca poporul să acţioneze ca o forţă ordonată şi organizată… să se vadă că aici se face ordine. Cu contribuţia, cu participarea, cu prezenţa oamenilor muncii, cu participarea activă a poporului şi nu a unor conducători care s-au autointitulat conducători, s-au autointitulat aleşi ai poporului, s-au autointitulat comunişti, nu au nimic de-a face nici cu socialismul, nici cu ideologia… comunismului ştiinţific… Au intinat numai numele Partidului Comunist Romăn, au intinat numai memoria celor care şi-au dat viaţa pentru cauza socialismului in această ţară. Dar noi trebuie să ne organizăm, trebuie să asigurăm desfăşurarea normală a lucrurilor. Deci, singurul apel pe care-l fac in momentul de faţă, pănă vom fi in măsură să prezentăm un program amplu de acţiuni, acţiuni care să vizeze măsuri imediate, care in căteva zile să facă ordine in ţară şi intr-o perioadă imediată să asigure imbunătăţirea vieţii oamenilor şi desfăşurarea normală, pe baze democratice, a vieţii sociale, ca şi un program de perspectivă care să ne asigure o dezvoltare aşa cum şi-o doreşte acest popor. Să intrăm in răndurile civiliza… naţiunilor civilizate ale Europei. Deci, primul apel pe care vreau să-l fac, şi rog şi cei care urmează… este aici reprezentantul Ministerului de Interne. Am discutat cu armata, vom mai discuta cu organele de ordine…, dar in primul rănd cetăţenii să se organizeze şi să asigure paza bunurilor publice, paza magazinelor, paza tuturor instituţiilor, deci tot ceea ce ţine de buna desfăşurare normală a activităţii noastre. Vă mulţumesc şi vom continua să mai dialogăm in cursul zilei de azi”2. 

MIHAI LUPOI: „Armata, pentru moment… deci ca un interimat au hotărăt ca să preia frăiele, să fie comandant al armatei pănă la alegerea unui comandant tovarăşul general-colonel Militaru… De aceea, rog toate trupele să asculte ordinele acestui general-colonel… (…) Comandantul armatei, general-colonel Militaru, a dat ordin şi nu uitaţi că militarii, chiar in aceste momente, sunt militari şi trebuie să asculte de ordin. A dat ordin ca unităţile să se retragă in cazărmi… cine nu respectă ordinele in aceste momente este tot militar şi va suferi rigorile legii”3.

Declaraţii din clădirea CC al PCR
DIN BALCON ION ILIESCU
: „Stimaţi cetăţeni! Procesul inceput este ireversibil. Practic, Securitatea nu mai există (Uraaa!). Organele Ministerului de Interne au trecut in subordinea Armatei. De aceea, vă rugăm… De acum avem o singură forţă de ordine publică: Armata şi organele de ordine publică ale Ministerului de Interne subordonate Armatei (Uraaa… Se scandează „Armata e cu noi”). Generalul Guşă, şeful Marelui Stat Major, se află lăngă mine. Impreună am discutat aceste măsuri la comandamentul militar. Ii dau cuvăntul pentru două vorbe”.

GENERAL ŞTEFAN GUŞÃ…: Fraţilor! Armata in intregime, in toată ţara, este alături de popor, este a poporului! (Uraaa!). In marea… In toate… unităţile sunt in cazărmi. In toate oraşele sunt… este linişte. Vă rog foarte mult să inţelegeţi că trebuie să punem ordine şi in Bucureşti. De aceea, trebuie să-i ajutaţi pe militari să se deplaseze unde au misiunile. Armata va fi intotdeauna şi cu dumneavoastră!
(Petre Roman ii cere să jure, iar Ion Iliescu ii dă microfonul.)

ION ILIESCU: Jurăm!

GENERAL ŞTEFAN GUŞÃ…: Jurăm! Jurăm! Jurăm!

Documentele Revoluţiei Prima proclamaţie a Revoluţiei  Ordinul ministrului Apărării Naţionale din 17 decembrie 1989  A doua proclamaţie a Revoluţiei  Lista negociatorilor timişoreni la intălnirea cu Dăscălescu  Lista negociatorilor timişoreni la intălnirea cu Dăscălescu

Ce a facut armata pe 21-22 Un adevărat proces-verbal al represiunii ceauşiste, pusă in practică de generalul Milea. Adevărurile Revoluţiei sunt veridice doar cu documente.

Tribunalul militar Bucureşti discută astăzi cererea de întrerupere a pedepsei solicitată de Victor Atanasie Stănculescu

avictorstanculescu222

Tribunalul militar Bucuresti discută astăzi cererea de întrerupere a pedepsei făcută de fostul general Victor Athanasie Stănculescu. La termenul trecut judecătorii au solicitat o expertiză medico-legală, care să stabilească dacă Stănculescu poate executa pedeapsa cu închisoarea de 15 ani. 

Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti a dispus, la sfârşitul lunii octombrie, efectuarea unei expertize medicale pentru a stabili dacă Victor Stănculescu poate să suporte regimul de detenţie.
Instanţa a dispus ca expertiza stării de sănătate a generalului Victor Athanasie Stănculescu să fie făcută de Institutul de Medicină Legală.

Generalii Mihai Chiţac şi Victor Athanasie Stănculescu, încarceraţi la mijlocul lunii octombrie, suferă de boli cronice, au declarat luni reprezentanţi ai Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, care au afirmat că doar o comisie specială a IML poate decide dacă aceştia nu pot face închisoare.

Sursa: Realitatea TV