Stănculescu liber!

de Mihnea Georgescu

Distinşii mei lectori,

Vă anunţ că am semnat şi eu Petiţia On Line pentru eliberarea Generalului Victor Athanasie Stănculescu, ceea ce vă îndemn şi pe dumneavoastră!

Am aflat despre această binevenită petiţie de pe blogul prietenului Ovidiu, dedicat special elogierii personalităţii Generalului Revoluţiei. De fapt, la drept vorbind, Preşedintele Ion Iliescu a fost acela, de pe blogul căruia am aflat despre existenţa acestei Petiţii. Am fost fost foarte bucuros să aflu că însuşi Preşedintele este de acord cu acest demers salutar şi demn, menţionând la loc de cinste, pe blogul domniei sale, numele colegei Sybilla-Sfinx şi al modestei mele persoane, în contextul enumerării persoanelor care susţin eliberarea Generalului.

Un general regal… aşa l-a numit distinsa jurnalistă Roxana Iordache, o persoană de dreapta, ca opţiune politică, dar cu demnitate şi cu şira spinării. Ceea ce apreciez eu la un om este verticalitatea, nu culoarea politică. Iar Roxana Iordache a dat dovadă cu prisosinţă de verticalitate, în repetate rânduri. Cu modestie pot afirma că am învăţat de la Ion Iliescu arta dialogului cu forţele de dreapta – Ion Iliescu este un intim al Casei Regale, de exemplu, care nici nu îl bagă în seamă pe Băsescu, plus un prieten cu un om autentic de dreapta ca Radu Câmpeanu. Asta înseamnă moralitate “transpartinică”!

Generalul Victor Athanasie Stănculescu… Ce nume frumos! Victor, de la Victorie şi Athanasie, de la grescescul “cel fără de moarte”… Victoria fără de moarte a Demnităţii Neamului Românesc…

L-am văzut pe General la Majoratul C.P.U.N., în februarie 2008. Mi-a făcut impresia unui om extraordinar de demn, a cărei demnitate şi chiar rigiditate militară constrasta vădit şi plăcut cu hahalerismul unor pretinşi revoluţionari, ca Nica Leon sau Lorin Fortuna, care s-au dat în stambă ca de obicei. Omul a trăit şi o dramă familială soţia sa s-a sinucis în 2003, în noaptea de 21 decembrie (!) ca urmare a hărţuielilor la care a fost supus Generalul.

Cine va contabiliza vreodată dramele umane generate de extremismul revoluţionar post-decembrist?! Cu modestie, recunosc că şi familia mea a avut de suferit în aceşti ultimi 20 de ani, când am văzut ascensiunea parvenitismului fără scrupule şi a gigibecalismului de mahala… şi noi, Nobilii, am ajuns să facem foamea şi să ne cerşim pâinea, am fost îngenunchiaţi şi umiliţi de străini în propria Ţară…

Cert este că în România post-revoluţionară, au existat şi există deţinuţi politici Miron Cozma şi Victor Athanasie Stănculescu sunt doar două exemple. Dar mă gândesc acum şi la drama lui Nicu Ceauşescu sau a Zoiei…

Ar fi un gest de normalitate – graţierea lui Stănculescu, nu de clemenţă, pentru că Generalul nu are nevoie de clemenţa noastră. El însuşi a cerut să fie condamnat la moarte prin împuşcare, ca un General demn al Armatei Române. Nu cred că Traian Băsescu va fi în stare să îl graţieze, pentru că domnia sa nu este în slujba Neamului Românesc, ci a unei puteri străine.

Generalul Victor Atanasie Stanculescu a ajuns sa fie tratat ca un pirat

Astazi, Francisc Toba a fost in vizita la generalul Stanculescu si va anuntam cu netarmurita bucurie ca domnul general este bine, este luminos si este el insusi. De asemenea, s-a imbunatatit simtitor tratatamentul sau, avind in vedere modul mizerabil si infiorator in care a inceput detentia.

Trebuie sa recunoastem ca sint absolut incredibile taria de caracter, forta fizica si morala, eleganta si demnitatea acestui om de 80 de ani.

Nu are rost sa mai punem o intrebare privind substantele administrate dinsului inainte de a intra in sala Tribunalului Militar Teritorial (unde s-a discutat cererea de efectuare a expertizei medicale in vederea suspendarii executarii detentiei), substante cu efecte sedative (ca sa nu folosim termenul „drog”).
Nu are sens nici sa mai intrebam de ce, tot cu acea ocazie, generalul Stanculescu a fost tinut in picioare aproape doua ore, intr-o camaruta crunt de soioasa, de jegoasa, de insalubra, infectata de mirosuri pestilentiale emanind dintr-un veceu (plantat pe post de scaun probabil, fiindca alta mobila nu era) pe care si-au revarsat excrementele toti criminalii si borfasi care s-au perindat pe acolo.

Se pare ca demersurile noastre produc efecte in sistem bulgare de zapada. Grupuri de generali incep sa-si miste maritele stele si maritele dosuri ca sa intervina la Cotroceni in favoarea gratierii. Niciodata nu e prea tirziu sa realizeze si dinsii ca uniformele lor s-au intinat si s-au sfisiat atunci cind omul care i-a facut oameni a fost condamnat. Avem confirmarea ca si Fratii au decis sa se miste. Sa fie intr-un ceas bun!

Miine este Ziua Armatei Romaniei. Pacat ca presedintele Basescu n-a stiut sa speculeze acest superb moment imagologic prin gratierea generalului Stanculescu… Asteptam, insa, cu speranta, raspunsul dinsului privind documentul inaintat de noi in data de 16 octombrie
Sursa: Proiect SEMPER FIDELIS

Gratierea si reabilitarea generalului Victor Atanasie Stănculescu

Gratierea si reabilitarea generalului Victor Stanculescu

21/10/2008 19:10

destinatar: Preşedintele României

 Domnule Presedinte,

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis, în data de 15 octombrie, menţinerea deciziei de condamnare a domnului general Victor Atanasie Stănculescu la 15 ani de închisoare, sentinţa fiind definitivă. Generalul Stănculescu are 80 de ani.

Dacă Dumneavoastră sînteţi astăzi Preşedintele României, dacă Asociaţia Proiect SEMPER FIDELIS există şi luptă liber pentru şi în numele onoarei, dreptăţii şi demnităţii militare, dacă avem o Constitutie în care se vorbeşte răspicat despre drepturile şi libertăţile românilor, toate acestea au fost posibile pentru că în iarna de sînge a anului 1989 umanismul şi luciditatea generalului Victor Atanasie Stanculescu ne-au salvat de la măcel organizat.

Cunoaşteţi, poate, mai bine decît noi, dimensiunile binelui şi răului din negura acelui sfîrşit de an care ne-a zvîrlit într-o democraţie din care încă mai încercăm să înţelegem şi aplicăm cîte ceva. Iată de ce, Domnule Preşedinte, vă rugăm să luaţi în considerare faptul că, alături de adevărul istoric,

adîncul respect de care se bucură generalul Victor Atanasie Stănculescu în rîndurile Armatei,
sfinţenia profund patriotică de care a dat dovada în toţi aceşti ani refuzînd să arunce ţara în haos cu întreg adevărul despre Revoluţie doar pentru a se salva pe sine însuşi,
demnitatea cu care, în cercul de foc al presiunii unui public intoxicat şi avid de răstigniri, şi-a ţinut coloana dreaptă şi fruntea ridicată,

vă îndreptăţesc să reparaţi o decizie halucinantă, dată de o justiţie înecată în puroiul infecţiilor de interese şi influenţe care distrug ţara, acordînd Graţiere Prezidenţială nu unui bătrân de 80 de ani, ci unui legendar general al Armatei Române.

Gestul dumneavoastră poate oferi tuturor militarilor încrederea că executarea unui ordin astăzi nu poate duce la execuţia executantului miine.
Gestul dumneavoastră poate oferi familiilor celor decedaţi la Revolutie garanţia că adevărul nu poate fi îngropat prin spînzurarea în piaţa publică a unui Acar Păun, în timp ce adevăraţii vinovaţi grohăie ghiolbăneşte sub maldărul de averi şi scaune publice acumulate în aproape două decenii de poleială capitalistă.
Nu în ultimul rînd, gestul dumneavoastră îşi va găsi, cu siguranţă, locul binemeritat în istoria unei naţiuni care are dreptul şi mai are încă puterea de a privi în viitor cu speranţă, conştiinţă, cinste şi demnitate.


Cu încredere deplină în inima, principiile şi raţiunea dumneavoastră,
Vă mulţumim, Domnule Preşedinte.


Asociaţia Proiect SEMPER FIDELIS

Susţin demersul: Federaţia Naţională a Revoluţionarilor din România, Liga Naţională a Luptătorilor din Decembrie 1989 şi Blocul Naţional al Revoluţionarilor 1989-România.
Autor: informatie confidentiala

Semneaza petitia

Vezi semnaturile pentru petitia: Gratierea si reabilitarea generalului Victor Stanculescu

Suzanne Brandstatter prezinta etapa cu etapa aceasta “partida de sah” castigata, potrivit ei, de CIA. Gheorghe Ratiu: „Toate informatiile noastre aratau ca instructorii erau americani”

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

Colonelul Gheorghe Raţiu şeful Direcţiei a-I-a a Departamentului Securităţii Statului.(DSS),: „Toate informatiile noastre aratau ca instructorii erau americani” (39:37 – 39:40)
Luni, 23 februarie 2004

“Ceausescu a fost dat jos de CIA”
EVENIMENT /
Date: Feb 23, 2004 – 12:10 AM
Dictatorul roman Nicolae Ceausescu a fost inlaturat de la putere in urma unui complot al agentiei de spionaj american CIA si al mai multor servicii secrete europene, nu de oamenii iesiti in strada in decembrie 1989, este versiunea originala si incitanta a faptelor din decembrie, lansata de un documentar tv ce va fi difuzat miercuri seara de postul Arte. Revolutia romana.

Incendiarul documentar tv, realizat de Suzanne Brandstatter, va fi difuzat miercuri seara, la ora 20:45, de postul de televiziune franco-german Arte, potrivit site-ului Internet TeleObs.com, al saptamanalului francez “Le Nouvel Observateur”.

Teoria conspiratiei
Daca e sa ne luam dupa documentarul realizat de Brandstatter, inlaturarea de la putere a “Marelui Conducator” al Romaniei ar fi fost, de fapt, instrumentata de CIA, ajutata de mai multe servicii secrete europene, si nicidecum rezultatul unei miscari populare spontane si de masa, asa cum cu totii am crezut la vremea respectiva. Simplu exercitiu de imaginatie? Posibil, desi Suzanne Brandstatter sustine ca versiunea din documentar nu e chiar atat de fantezista pe cat ar putea parea.

Lectia de istorie

La sfarsitul anilor 1980, sustine documentarul, mai multe operatiuni secrete vizand destabilizarea regimului sotilor Ceausescu au fost planificate minutios si chiar duse la bun sfarsit de catre diferite servicii secrete. Autorul documentarului aduce, pentru aceasta, mai multe dovezi convingatoare, in special marturia socanta a premierului ungar de la acea vreme, Miklos Nemeth.

Ce spune el? In 1989, serviciile secrete ungare au livrat arme oponentilor regimului Ceausescu, i-au antrenat pe membrii acestei “rezistente” in tabere din Ungaria si, in cele din urma, au recrutat “agenti” din randul membrilor aparatului de stat roman. Miklos Nemeth a rostit chiar si numele uneia dintre aceste “cartite”: ministrul adjunct al Apararii, de pe vremea lui Ceausescu, si anume Victor Athanasie Stanculescu. Adica acelasi care a organizat procesul “expeditiv” al dictatorului si sotiei sale, precum si executia lor, la 25 decembrie 1989, noteaza autorul articolului postat pe TeleObs.com, Vincent Jauvert.

Confruntarea surselor
Suzanne Brandstatter a stat de vorba cu Stanculescu, dar, din pacate, acesta a dat prea putine detalii in legatura cu rolul lui in toata aceasta afacere, noteaza acelasi Jauvert. El asteapta publicarea cartii sale, care va aduce oarece dezvaluiri.

Un alt personaj-cheie al acestui film pasionant: seful CIA pentru Europa de Est, din 1989, Milton Bearden. Acest maestru al spionajului vine si pune paie pe foc in documentarul doamnei Brandstatter, prin simplul fapt ca nu respinge din start aceasta teorie a conspiratiei teleghidate de Washington. Ba, din contra, i-a declarat realizatoarei ca nu neaga “totul in bloc”.

Partida de sah
Suzanne Brandstatter prezinta etapa cu etapa aceasta “partida de sah” castigata, potrivit ei, de CIA si aliatii sai. Cu ajutorul a trei fosti ofiteri de informatii, ea etapizeaza complotul, in detaliu.

Prima faza a fost operatiunea de “diabolizare” a despotului de la Bucuresti. Pentru aceasta, mai multi spioni ar fi creat sau amplificat zvonurile cele mai fanteziste, gratie retelelor clandestine in mass-media internationale (si aici este oferit exemplul campaniei mediatice pe tema pretinsei distrugeri programate a mii de sate romanesti, care a fost informatie de deschidere a zeci de buletine de stiri din intreaga lume).

A doua faza: identificarea, apoi popularizarea de noi lideri potentiali. Potrivit filmului, actualul presedinte al Romaniei, Ion Iliescu, ar fi fost ales si ulterior mediatizat de catre CIA.

A treia faza: paie pe foc. A fost manipularea de la Timisoara. Bombardamentul cu informatii si imagini despre cadavrele de la Timisoara, sugerandu-se ca Securitatea lui Ceausescu i-ar fi asasinat cu sange rece pe manifestanti. De fapt, aceste cadavre ar fi fost scoase special pentru “spectacol “ direct de la morga.

Epilog
Pana sa-si dea cineva seama de adevarul de la Timisoara, “Revolutia” l-a si maturat pe Ceausescu de la putere. Prin urmare, complotul a reusit, este concluzia realizatoarei.

Daca Suzanne Brandstatter are dreptate in ceea ce sustine, indepartarea de la putere a lui Nicolae Ceausescu ar trebui sa ramana in istorie ca unul dintre marile succese, pana acum necunoscute, ale CIA. In fond, cine nu-si aminteste de celebrele “agenturi straine” invocate de Ceausescu in timpul procesului dinaintea executiei?
MARINA CONSTANTINOIU

Stanculescu: “Adica eu am fost spion ungur?”
Contactat de “Jurnalul National”, generalul Victor Athanasie Stanculescu a confirmat ca realizatoarea filmului a luat legatura cu el. “A venit si a stat la mine timp de patru ore, dupa care a mai vorbit si cu Petre Roman si cu cine o mai fi vorbit”, ne-a declarat Stanculescu. Despre teoria socanta a documentarului si despre argumentele aduse de realizatoare, spune sec ca nu puteau fi reale. “Oricine poate sa vorbeasca si sa spuna orice prostie, la fel cum se spune ca sunt cel mai bogat om din Romania. De unde sa stiu ce fabuleaza unul si altul?”, a spus generalul Stanculescu. “Nu stiu cu cine a mai vorbit ea, unde s-o fi dus prin Ungaria sau Austria. Ce vreti sa spun acum, ca am fost spion ungur? Informatiile astea nu puteau fi reale”, spune el. Cat despre etapele despre care realizatoarea documentarului spune ca au fost orchestrate pentru inlaturarea lui Ceausescu si despre afirmatiile facute de fostul premier ungar, Miklos Nemeth, Stanculescu afirma: “Nu cunosc nimic din toate astea. Prima etapa a fost la Malta. Iar de acolo… Nu vad de ce am mai lungi atat vorba

Jurnalul National

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.
 
 

 

ÎCCJ a desecretizat jurnalul Revoluţiei din 1989 de la Timişoara: Securitatea a tras în manifestanţi

Sergiu Andon, despre desecretizarea Jurnalului Revoluţiei
Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile. 

Secretele revoluţiei

A. Drăghici, avocat: Rudele victimelor îl vor pe generalul Stănculescu după gratii
Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

Am aflat oficial adevărul despre Revoluţie! Zvonurile conform cărora Securitatea a tras în oameni în decembrie 1989 sunt pentru prima dată confirmate. Informaţiile apar în Jurnalul de luptă al Ministerului Apărării, din perioada 16-22 decembrie. Acesta a fost făcut public miercuri de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Documentul a fost desecretizat în urma solicitării avocaţilor din dosarul în care generalii Stănculescu şi Chiţac sunt acuzaţi de faptul că au ordonat armatei să tragă în revoluţionari la Timişoara. El a fost depus la cauză în urmă cu câteva săptămâni şi conţine descrierea pe ore, a evenimentelor de la Timişoara.

Jurnalul evenimentelor de la Timişoara conţine aprecieri de natură a arăta că armata a fost un „ţap ispăşitor” al adevăraţilor responsabili. Presiunea psihică asupra efectivelor militare, atacurile directe asupra unităţilor militare, folosirea armelor de foc de către elemente disimulate în rândul manifestanţilor au urmărit incitarea armatei, opunerea ei forţelor revoluţionare, declanşarea unui sângeros război civil şi, ulterior, culpabilizarea ei, se arată în jurnalul aflat la dosarul de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie privind Revoluţia din Timişoara.

De asemenea, se precizează că unităţile militare au fost incluse în dispozitive mixte, alături de trupe de securitate, miliţie, Unitatea Specială de Luptă Antiteroristă (U.S.L.A.), grăniceri – forţe de ordine specializate în acţiuni represive, iar în rândul militarilor au fost infiltrate persoane care aparţineau securităţii şi care au tras „acoperit” asupra manifestanţilor. Aceste practici au fost folosite deliberat pentru a nu se putea stabili cine este responsabil de împuşcarea unor oameni, iar vina să fie aruncată asupra armatei pentru tot ce s-a întâmplat la Timişoara. „Armata nu a atacat niciodată mulţimea ieşită în stradă, la violenţă nu s-a răspuns cu violenţă”, este concluzia jurnalului.

Evenimentele din decembrie 1989 au debutat în 15 decembrie, odată cu protestul unor cetăţeni faţă de încercarea autorităţilor locale de a evacua cu forţa pe pastorul Laszlo Tokas. A doua zi, demonstraţii au început să ceară libertăţi democratice şi au cerut cetăţenilor să li se alăture, totul culminând în timpul zilei cu manifestări distructive şi violente. „La orele 20:45 primul secretar al comitetului Judeţean de Partid Timiş, Radu Bălan, i-a cerut lt.col. Constantin Zeca să scoată trupe şi tehnica de luptă pentru a participa împreună cu organele M.I. la restabilirea ordinii în oraş”. În seara de 16 decembrie au avut loc primele ciocniri între manifestanţi şi forţele de ordine (miliţie, securitate, grăniceri) chemate să restabilească liniştea.

În actul de la instanţă se arată că, în ziua de 17 decembrie, manifestanţii au luat cu asalt sediul Comitetului Judeţean de Partid. Au apărut drapele cu însemnele de stat ale Ungariei. Armata a primit ordin de intervenţie în aceeaşi zi, în jurul orei 13:30, de la gl.col. Vasile Milea: „Situaţia în Timişoara s-a agravat. Este ordin să intervină armata. Armata intră în stare de luptă. În judeţul Timiş este stare de necesitate”. Cele şase tancuri trimise pentru intinerariul Calea Girocului – Str. Albac – str. Lidia – Căminele Studenţeşti – Podul Decebal au fost lovite şi incendiate parţial de elemente violente. Vasile Milea a ordonat în după-amiaza zilei de 17 decembrie alarma de luptă parţială pentru unităţi militare din Lugoj şi Buziaş şi deplasarea efectivelor către Timişoara.

Potrivit analiştilor militari citaţi în jurnal, se pare că exista un scenariu al intervenţiei forţelor din afara teritoriului românesc, iar deplasarea tehnicii şi militarilor din garnizoane ar fi dat de înţeles că armata română este pregătită să intervină la timp, ceea ce a dus la descurajarea autorilor scenariului.

Gl. lt. Victor Stănculescu şi gl. lt. Mihai Chiţac au ajuns cu avionul la Timişoara, în după-amiaza zilei de 17 decembrie, fiind informaţi despre situaţia din Timişoara, se mai arată în document. Între timp, lt. col. Constantin Zeca a fost informat că „grupuri de huligani au atacat clădirile din apropierea intrării în marea unitate mecanizată”. Clădirea comandamentului, restaurantul Militar şi Casa Armatei sunt atacate câteva minute mai târziu, ceea ce îl determină pe ministrul Apărării Naţionale să ordone deschiderea focului de advertisment. Incidentele au continuat toată după-amiaza, culminând cu lovirea şi rănirea unor cadre ale armatei, ceea ce a determinat înarmarea militarilor în termen cu muniţie de război. Comandantul unităţii militare din Arad, martor al evenimentelor, a raportat că „printre militarii care au acţionat pe Calea Girocului s-au strecurat şi persoane necunoscute, în uniformă, care aveau lanterne foarte puternice cu care luminau balcoanele blocurilor din apropiere, după care trăgeau asupra lor”.

Bilanţul zilei de 17 decembrie a fost de 8 militari răniţi.

Pe 18 decembrie, gl.lt. Mihai Chiţac a comunicat, în cadrul unei şedinţe organizată la 2:00 dimineaţa, că se vor folosi grenade cu substanţe lacrimogene şi a arătat că toţi militarii trebuie să aibă măşti contra gazelor. S-a făcut şi o analiză preliminară a evoluţiei evenimentelor din 16 şi 17 decembrie şi s-a ajuns la concluzia că „în municipiu acţionează numeroase elemente străine specializate în acţiuni de diversiune şi terorism”, ceea ce necesită ajutorul batalionului de cercetare al Direcţiei Informaţii din Marele Stat Major.

Gt.lt. Ilie Ceauşescu a afirmat în ziua de 18 decembrie că „tulburările sunt provocate de elemente teroriste aservite intereselor ţărilor capitaliste”.

În data de 20 decembrie, în jurul orei 14:00, efectivele militare din Lugoj, Buziaş şi Timişoara au trecut de partea revoluţionarilor, iar Ion Coman şi Radu Bălan au solicitat noi forţe care să apere sediile comitetelor locale de partid, dar au fost refuzaţi.

În perioada 18-20 decembrie 1989 s-au înregistrat 4 militari răniţi.

Secretarul Comitetului Central al PCR, Ion Coman a cerut, în data de 22 decembrie, ca armata să captureze liderii manifestanţilor, dar gl.mr. Ştefan Guşe a ordonat retragerea din oraş a tuturor grupurilor de cercetaşi, motivând că „armata nu poate îndeplini asemenea misiuni”.

Jurnalul Revoluţiei de la Timişoara a fost depus la dosarul aflat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, unde se judecă recursurile depuse de generalii în rezervă Victor Stănculescu şi Mihai Chiţac, condamnaţi la 15 ani de închisoare şi degradare militară în procesul Revoluţiei de la Timişoara.

Sursa: NewsIn

în 22 decembrie, zi în care Generalul Victor Athanasie Stănculescu avea puterea.


Revoluţionarul Gelu Voican Voiculescu a precizat că pe 22 decembrie 1989, generalul Victor Athanasie Stănculescu „ar fi putut să preia puterea şi să dea o lovitură de stat”. După părerea lui, „meritul său este că s-a abţinut de la a-şi asuma o dictatură militară”. Câteva ore sau zile un regim militar ar fi fost posibil, dar „nu avea viitor”, spune Gelu Voican Voiculescu. „Contextul internaţional nu era favorabil aventurilor militare, nimeni nu ar fi recunoscut un regim dictatorial”, declară Voiculescu.

Regizorul Sergiu Nicolaescu a refuzat să comenteze ideea unui regim militar şi a amintit că generalul „a oficializat trecerea armatei de partea Revoluţiei” în 22 decembrie, zi în care Athanasie Stănculescu avea puterea.

Sergiu Nicolaescu declară că înţelege regretele generalului Stănculescu, pentru că, după 19 ani, acesta intră în puşcărie, în timp ce alţii sunt liberi. La Timişoara, generalii Milea şi Guşe aveau comanda, spune Nicolaescu. „Generalul Victor Athanasie Stănculescu nu a fost implicat în niciun ordin”.

Generalul Victor Athanasie Stănculescu nu a fost implicat în niciun ordin
Sergiu Nicolaescu
regizot

Data: 17 oct 2008 Adevarul

––––-

În dimineaţa zilei de 22 decembrie 1989, Ceauşeştii împărţeau Palatul Puterii cu generalul Stănculescu, revenit în Capitală (alături de Chiţac) după masacrul de la Timişoara. În după-amiaza aceleiaşi zile, la putere se aflau Iliescu, Stănculescu şi Chiţac. Fugiseră Ceauşeştii, apăruse Iliescu; generalii doar şi-au schimbat stăpânul.

Athanasie Stănculescu – ce destin! „Generalul cu piciorul în ghips” l-a condus pe Ceauşescu la liftul pieirii, i-a predat lui Iliescu cheile puterii, iar acum i se deschide-n faţă uşa celulei. Pe 22 decembrie 1989, după fuga Ceauşeştilor, el s-a aflat la conducerea României pentru câteva ore. Era şeful Armatei, avea tancuri, mitraliere şi avioane, putea decide cărui civil îi încredinţează puterea. Şi a decis: Ion Iliescu.

Unii spun că aşa a fost să fie. Eu, unul, am motive întemeiate să cred că aşa a fost planificat din timp, cu acordul – sau la iniţiativa –Moscovei. Stănculescu n-a făcut altceva decât să îndeplinească un ordin. Iar lichidarea brejnevistului Ceauşescu şi înscăunarea gorbaciovistului Iliescu n-au rămas nerăsplătite: Stănculescu a ajuns ministrul Economiei, la fel cum Chiţac s-a văzut instalat şef peste Interne. Credeau, pesemne, că ororile de la Timişoara vor fi date uitării.

Autor: Grigore Cartianu
Data: 16 oct 2008

„Stănculescu a cedat puterea pentru că în presa internaţională, Iliescu era dat drept succesor al lui Ceauşescu”

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

Robert Turcescu citeşte transcriptul înregistrării unui dialog ce îl încriminează pe Stănculescu.
Bălan: Eu am ţinut piept aici două zile . . . nu s-a tras niciun foc . . .
Anonim: Cine a ordonat să se tragă? Cine a tras?
Bălan: Ceauşescu…
Anonimi: Bun! Aici cine-a tras?
Bălan: Aici, generalul Stănculescu . . .
Anonim: Unde e?
Bălan: La Bucureşti
Anonim: Şi care-au tras? Care sunt trupele care au tras
Bălan: …Sunt trupe care au executat ordine…
Anonim: Părerea militarilor corespunde cu cea a domnului Bălan?
Militar din spatele lui Bălan: O să vă spun când o să mă întrebaţi
Anonim: Generalul acela este vinovat?
Militarul şi Bălan pe fundal: A primit ordin de la Ceauşeasca, că Ceauşescu era la federaţie, să tragă…
Generalul Stanculescu : In primul rand ca n-am transmis asa ceva mai departe, pentru ca mie nu mi s-a dat nici-un ordin nici de la Ceausescu si nici de la ministru.
Mi s-a spus asa, du-te la Timisoara esti seful comisiilor militare, aveam 8 comisii militare.
Robert Turcescu:
Milea?
Generalul Stanculescu: da.

Robert Turcescu: Dar dumneavoastra ce ordin vi s-a dat de v-ati dus la Timisoara, in primul rand?
Generalul Stanculescu: du-te la Timisoara, si da-mi te rog amanunte pentru ca nu am informatii ce se intampla cu adevarat in uzine,fiecare uzina din Timisoara avea o sectie care se ocupa de probleme militare, telefonie, aparatura speciala, transmisiuni, si asa mai departe, fiecare comisie avea un grup de cativa ofiteri care faceau receptia finala, si cativa muncitori care participa din punct de vedere tehnic (…).

Aplicatii militare (Constanta -Tulcea); generalul Victor Atanasie Stanculescu cu Elena Ceausescu. 1982

Un episod important înainte ca Stănculescu să dea lovitura de stat s-a consumat pe la jumătatea lunii septembrie 1989. “A fost surprins de securitate pe 12 septembrie alături de ataşatul militar al Ungariei în România. Ofiţerii de la UM 110 şi de la Direcţia de Contraspionaj Militar au ştiut de această întâlnire, unde Stănculescu a fost avizat de ceea ce se va întâmpla”, mai spune Stoenescu. În cele din urmă, analizând contextul internaţional, generalul a decis să-i predea puterea lui Ion Iliescu. (personal, o consider nedreapta) Înainte de a fi arestat, miercuri, a declarat că acum regretă, dar că nu a vrut să devină şi el un Pinochet.

Victor Athanasie Stănculescu a avut puterea unui şef de stat pe data de 22 decembrie, de la ora 10.07 la ora 16.00. După şase ore de putere absolută, generalul Stănculescu a abandonat ideea dictaturii militare şi a predat destinul ţării în mâinile lui Ion Iliescu. (practic pina la ora 22:30)

„Regret că am predat puterea cui nu trebuia. Acum aş păstra-o până la momentul oportun”, declara generalul Stănculescu miercuri, cu câteva minute înainte de a fi arestat.

Unul dintre cei mai autorizaţi istorici în problematica revoluţiei din decembrie 1989, Alex Mihai Stoenescu, a comentat pentru “Adevărul” succesiunea evenimentelor de atunci şi acum. Putea fi dictatură militară în România acelei vremi? Dacă da, care ar fi fost soarta Româiei? De ce a renunţat generalul Stănculescu la această formă de putere?

Pregătirea loviturii de stat

Alex Mihai Stoenescu spune că în dimineaţa zilei de 22 decembrie 1989, după ce generalul Milea s-a sinucis, Nicolae Ceauşescu a cerut ca Stănculescu să vină în sediul Comitetului Central al Partidului. Generalul, abia întors de la Timişoara, a avut grijă să treacă pe la Spitalul Militar şi să îşi pună piciorul în gips.

El a ajuns la Ceauşescu în jurul orei 10. Dictatorul i-a cerut în acel moment lui Stănculescu să fie ministrul apărării”, povesteşte istoricul Alex Mihai Stoenescu. Acesta mai spune că la ora 10.07, generalul Stănculescu a ordonat tuturor trupelor militare să se întoarcă în cazărmi. A fost primul ordin al lui Stănculescu în calitate de ministru al apărării, contrar ordinului comandantului suprem.

Preluarea puterii

După ce a dat acest ordin, Stănculescu i-a sugerat lui Ceauşescu că mai bine ar fi să plece din sediu. La ora 11.00 era anunţată oficial sinuciderea generalului Milea. O oră mai târziu urmează episodul în care Nicolae şi Elena Ceauşescu pleacă din sediul CC cu elicopterul. “În acest moment începe lovitura de stat. Stănculescu a îndepărtat trupele din piaţă şi a cerut armatei să stea în cazărmi.

Se înţelesese cu generalul Rus, şeful aviaţiei militare, care i se subordona, să trimită elicopterul pentru preluarea cuplului Ceauşescu. Iniţial trebuia să fie duşi la aeroport, de unde aeronava prezidenţială să îi transporte în China. Avionul însă era la reparat în Germania”, mai relatează Stoenescu.

Consolidarea puterii

Ajuns la sediul Ministerului Apărării, în jurul orei 13.00, Stănculescu începe să controleze situaţia. “Găseşte la minister un ordin al lui Ilie Ceauşescu, potrivit căruia armata execută numai ordinul Comandantului Suprem. La ora 13.30, generalul Stănculescu emite două ordine, unul prin care cheamă din nou armata în cazărmi şi altul prin care armata trece la ordinul ministrului apărării. Printr-o altă telegramă mai cere armatei să fie pregătită pentru a ocupa anumite puncte-cheie”, explică Stoenescu.

Contactul cu Iliescu

După trei ore de la preluarea puterii, Stănculescu intră în contact cu Ion Iliescu. “La ora 13.40, Iliescu îl sună pe Stănculescu la minister şi stau de vorbă 15 minute. Stănculescu îi raportează situaţia trupelor, îi spune că Ceauşescu e pe câmp şi îi cere lui Iliescu să vină să preia puterea”, mai arată Stoenescu. Transmiterea puterii către grupul de civili condus de Iliescu se produce la ora 16.00 în prezenţa mai multor generali ai armatei, reprezentanţi ai securităţii şi, justiţiei.

Aici se încheiau cele aproape şase ore în care Stănculescu a controlat România. Acum, după 18 ani de la cele momente, generalul spunea că a greşit. “Stănculescu regretă că a predat puterea, pentru că după evenimente a fost de mai multe ori la Ion Iliescu să îl roage să închidă procesul Revoluţiei.

Iliescu a refuzat pe motiv că nu se amestecă în justiţie”, consideră istoricul Alex Mihai Stoenescu. Refuzul lui Iliescu l-a costat pe Stănculescu libertatea. Dacă în ’89 generalul orchestra înlăturarea lui Ceauşescu, acum, după 18 ani, îşi declară regretul pentru că a lăsat din mână puterea.

Varianta dictaturii militare

Dacă Stănculescu păstra puterea, România avea dictatură militară. Miercuri, generalul a mărturisit: “Regret că am lăsat puterea din mână şi am dat-o societăţii civile.Trebuia să fac o dictatură militară timp de doi ani, să las să se sedimenteze lucrurile şi apoi să dau ţara poporului.

Acum regret!”, a spus Stănculescu. Alex Stoenescu explică de ce nu s-a întâmplat acest lucru. “Probabil că o dictatură militară ţinea până în februarie-martie 1990, iar după, era posibil un război civil şi probabil că ar fi existat arbitraj internaţional.

Stănculescu a cântărit bine acest lucru. Cerinţele celor care s-au revoltat erau de ordin economic şi social. Armata nu le putea rezolva.

A încredinţat puterea lui Iliescu pentru că în toată presa internaţională, cât şi la Europa Liberă şi Vocea Americii, Iliescu era dat drept succesor al lui Ceauşescu”, a conchis Alex Stoenescu. Interesantă este şi mărturia lui Stănculescu, întrebat într-un interviu acordat lui Dinu Săraru, cum l-a tratat pe atunci pe Iliescu.

„Am considerat că este posibil să fie conducător (..) I-am acordat încredere, acesta a fost de fapt adevărul, nu i-am spus concret: «Ia comanda şi apucă-te de treabă!», dar l-am lăsat să-şi dea drumul să meargă pe ce voia el, deci nu a fost o «te numesc şi ai grijă să faci de acum înainte nu ştiu ce»”, a răspuns generalul.

„Stănculescu a cedat puterea pentru că în presa internaţională, Iliescu era dat drept succesor al lui Ceauşescu”
Alex Mihai Stoenescu
istoric

Conferinta de presa – Generalul Victor Atanasie Stănculescu: Regret ca am predat puterea. Raman cu fruntea sus!

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

Cei ce au vrut arestarea mea, nu vor să se afle prea multe adevăruri, despre care n-o să se afle nici de la mine. O să se afle când o să dispar eu ca fiinţă. Eu ştiu ce-am făcut, ei ştiu din auzite. Rămân cu fruntea sus, nu mi-e frică nici mai departe

Trebuia să mă trimită în faţa plutonului de execuţie ca pe un general
Mihai Apăvăloaiei: Cei doi generali au o stare bună de sănătate
Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

Este mai comod pentru cei care au accedat la putere să nu dorească aflarea adevărului, mulţi au legătură cu cei de aici şi din afara ţării.

Regret că am lăsat puterea din mână şi am dat-o societăţii civile. Trebuia să fac o dictatură militară timp de doi ani, să las să se sedimenteze lucrurile şi apoi să dau ţara poporului. M-am gândit că eu nu sunt Pinochet. Acum regret!.  în 1990 existau influenţe străine care urmăreau să dezbine România în trei părţi.
Dacă eram minte limpede, nu dădeam puterea din mână. Mi s-a reproşat că aşa îmi trebuie dacă nu am ştiut să merg până la capăt. Să ţin 2-3 ani sistemul militar în funcţiune, să se sedimenteze situaţia post comunistă şi apoi sa organizez alegeri.

Existenţa, undeva „în străinătate”, a unor casete, „nouă-zece” la număr, care ar conţine câte 90 de minute de înregistrări audio în care generalul vorbeşte despre evenimentele din decembrie 1989.

Generalul în rezervă a amintit că nu el este cel care a ordonat să se tragă la Timişoara, arătând că atunci când a fost trimis acolo de ministrul Apărării din acea vreme, ajuns pe aeroportul bănăţean ar fi aflat de la angajaţi că „se trage”.

„Nu puteţi ajunge la divizie pentru că se trage”, i-ar fi spus lui Stănculescu angajaţii aeroportului din Timişoara.

Am condus operaţiunea de la Târgovişte care s-a încheiat cu moartea soţilor Ceauşescu. Eu am schimbat regimul prin forţa militară. Nu am luat puterea militară când am avut-o în mână, am vrut sa o dau societăţii civile.

Regret ca am dat puterea actualului sistem.

Am ştiut din ziua în care l-am omorât pe Ceauşescu că trebuie să ma aştept la un bumerang de undeva din zonă.

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

Generalul Chiţac a preferat să audă personal verdictul şi a declarat apoi că întregul proces a fost „o mascaradă”  săvârşită cu încălcarea flagrantă a Codului de procedură penală. Potrivit lui Chiţac, totul ar fi fost „dictat din umbră” de un anume Constantinescu. Generalul nu a vrut să dezvăluie numele complet al personajului invocat, dar a precizat că „nu este vorba despre fostul preşedinte Emil Constantinescu”.

Victor Athanasie Stănculescu nu s-a prezentat în faţa judecătorilor pentru a afla decizia. Acesta a comunicat însă presei că ar suferi de pleurezie şi că ar fi internat într-un spital. Câteva ore mai târziu, generalul a organizat o conferinţă de presă şi şi-a susţinut în continuare nevinovăţia.

ADEVĂRURI PĂSTRATE CU GRIJĂ

Întrebat de ce crede că a fost găsit vinovat, Athanasie Stănculescu a răspuns: „Pentru că Milea a fost mortul care nu mai există şi Guşă a fost mortul care nu mai există. Întrebaţi-i pe cei din complete”. Potrivit generalului, condamanrea sa ar avea drept scop împiedicarea aflării unor adevăruri pe care le ştie, dar nu le va spune pentru a nu mai pune paie pe foc. „Aceste lucruri vor fi aflate după ce eu nu voi mai exista fizic. Am zece casete audio a câte 90 de minute pe care există înregistrările mele din timpul revoluţiei. Sunt undeva în străinătate”.

Mihai Chiţac a fost ridicat aseară de la domiciliu de poliţişti şi dus spre Poliţia Capitalei Mandatul de executare emis pe numele lui Victor Athanasie Stănculescu a fost şi el pus în aplicare la finalizarea conferinţei de presă organizate de general. După întocmirea actelor necesare, amândoi vor fi trimişi la Spitalul Penitenciar Jilava.  
 MOTIVELE CONDAMNĂRII

Condamnările confirmate ieri au fost pronunţate la data de 14 aprilie 2007. Tot atunci, secţia penală a instanţei supreme a decis şi acordarea unor despăgubiri de peste un milion de euro în cazul a peste 140 de persoane, răniţi sau urmaşi ai celor ucişi în decembrie 1989. Magistraţii au şi respins însă sute de asemenea cereri, ca nefondate, ca tardive sau pe motiv că daunele fuseseră deja acordate.  

Judecătorii au stabilit că cei doi generali nu pot fi exoneraţi de răspundere penală, pentru că au executat ordinul lui Ceauşescu de reprimare violentă a manifestanţilor. Aceştia ştiau că ordinul este ilegal, dar l-au aplicat cu „vădit exces de zel”, motiv pentru care poartă răspunderea efectelor dramatice produse, 72 de morţi şi peste 250 de răniţi, se arată în decizia de condamnare. Potrivit instanţei, generalii fuseseră informaţi cu privire la caracterul anticomunist al manifestaţiilor şi aveau posibilitatea să nu execute ordinul

MOTIVELE CONDAMNĂRII
Condamnările confirmate ieri au fost pronunţate la data de 14 aprilie 2007. Tot atunci, secţia penală a instanţei supreme a decis şi acordarea unor despăgubiri de peste un milion de euro în cazul a peste 140 de persoane, răniţi sau urmaşi ai celor ucişi în decembrie 1989. Magistraţii au şi respins însă sute de asemenea cereri, ca nefondate, ca tardive sau pe motiv că daunele fuseseră deja acordate.
Judecătorii au stabilit că cei doi generali nu pot fi exoneraţi de răspundere penală, pentru că au executat ordinul lui Ceauşescu de reprimare violentă a manifestanţilor. Aceştia ştiau că ordinul este ilegal, dar l-au aplicat cu „vădit exces de zel”, motiv pentru care poartă răspunderea efectelor dramatice produse, 72 de morţi şi peste 250 de răniţi, se arată în decizia de condamnare. Potrivit instanţei, generalii fuseseră informaţi cu privire la caracterul anticomunist al manifestaţiilor şi aveau posibilitatea să nu execute ordinul
 
Victor Atanasie Stanculescu, a spus că o revoluţie nu poate fi soluţionată în justiţie şi regretă faptul că a dat puterea din mână. „Aş vrea să nu mai dau puterea dacă o am în mână. Să o ţin pentru ţara asta. (…) Îmi pare foarte rău că aceşti judecători, în loc să mă trateze ca pe un general al Armatei Române şi să mă condamne la moarte în faţa plutonului, mă trimite la închisoare alături de puşcăriaşi”.
Generalii Mihai Chiţac şi Victor Athanasie Stănculescu au fost reţinuţi de poliţişti şi urmează să fie încarceraţi

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.
 
Stănculescu a declarat că nu a dat niciodată ordinul de tragere şi că, dacă nu determina căderea lui Ceauşescu, revoluţia nu ar fi fost niciodată terminată.El a susţinut că în decembrie 1989 „s-a dorit ca România sa fie împărţită în trei bucăţi principale. Banatul îl voiau sârbii, partea de est ruşii, iar partea centrală o voia vestul. Asta a fost. Era sa ajungem în pragul unui razboi civil daca nu rezolvam problema radicală”. „Regret că am predat puterea, preluată cu ajutorul armatei de la comunişti unei societăţi civile care nu era destul de matură la acel moment. Acum aş păstra-o până la momentul oportun. Îmi pare rău că această instanţă, în loc să mă trateze ca pe un general şi să mă conducă în faţa plutonului, mă bagă printre puşcăriaşi. Oricum, rămân cu fruntea sus. Nu mi-e frică de ceea ce se va întâmpla, aşa cum nu mi-a fost frică niciodată. În condiţii normale aş mai fi trăit cinci, şase ani, în condiţiile actuale o să văd”, a susţinut generalul.

Intr-un interviu acordat ZIUA, generalul Stanculescu afirma:
„Sunt dezamagit de societatea romaneasca. Eu merg mult pe jos si aud cum lumea isi manifesta nemultumirea. Au ajuns sa regrete perioada anilor ’60-’70, cand erau magazinele pline si oamenii aveau si putere de cumparare.”

Generalul Victor Atanasie Stănculescu : Am fost gasit vinovat in urma presiunilor politice. Este foarte greu sa se judece o revolutie in justitie.Imi pare rau de faptul ca in 1989, atunci cand am avut in mana puterea militara am predat-o societatii civile. Trebuia sa mentin o dictatura militara 2-3 ani, pentru ca societatea civila din Romania sa se sedimenteze, si poi sa se faca alegeri libere.In 1989 s-a dorit dezmembrarea Romaniei. Atunci am fost singura minte limpede, asa dupa cum a spus de mai multe ori in presa Silviu Brucan.Se cunostea ca generalul Militaru era afiliat KGB-ului. Eu am dat ordin in Bucuresti ca trupele sa nu intervina impotriva manifestantilor din Piata Revolutiei

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

Generalul in rezervă Mihai Chiţac a plecat, de la casa sa, insoţit de poliţişti, spre sediul Cercetări Penale al Poliţiei, unde i se vor face formele legale pentru incarcerare, surse din Poliţia Capitalei spunand că acesta va fi dus, tot miercuri, la penitenciar. Poliţiştii de la Serviciul Urmăriri din Bucureşti au primit mandatele de punere in executare a sentinţei prin care generalii Victor Stănculescu şi Mihai Chiţac au fost condamnaţi definitiv, miercuri, la 15 ani de inchisoare in dosarul Revoluţiei de la Timişoara. Două echipe ale Serviciului Urmăriri au fost trimise la domiciliile celor doi generali pentru a pune in aplicare mandatele emise miercuri pe numele lor in vederea incarcerării. „Mă voi supune legilor şi nu voi pleca din ţară”, a spus Mihai Chiţac in momentul in care poliţiştii l-au luat de la domicilul său. Victor Stănculescu nu a fost găsit acasă, avocatul său anunţand că acesta va susţine o conferinţă de presă la ora 18.00. Dacă se doveşte că Stănculescu este bolnav de pleurezie, dupa cum a precizat, el va fi incarcerat in Spitalul Penitenciarului Jilava.

Chiţac şi Stănculescu au fost condamnaţi definitiv la 15 ani de inchisoare

Recursurile depuse de generalii in rezervă Victor Stănculescu şi Mihai Chiţac, condamnaţi la 15 ani de inchisoare şi degradare militară in procesul Revoluţiei de la Timişoara, au fost respinse miercuri de Inalta Curte prin decizie definitivă şi irevocabolă, potrivit NewsIn. Decizia privind condamnarea lui Chiţac şi Stănculescu a fost trimisă la Tribunalul Militar Bucureşti, care urmează să emită decizia de executare a sentinţei ICCJ pe numele celor doi generali.

La termenul de pe 15 septembrie, avocaţii generalilor in rezervă au cerut, in primul rand, achitarea lor, iar pe de altă parte, au solicitat magistraţilor Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) casarea sentinţei anterioare din aprilie 2007 şi restituirea dosarului la Parchet, pentru refacerea urmăririi penale. Totodată, avocaţii lui Stănculescu şi Chiţac au mai cerut completului de 9 judecători ai instanţei supreme trimiterea dosarului la rejudecare, cauza aflandu-se deja la al doilea ciclu procesual. Atat avocatul Athanasie Stănculescu, cat şi apărătorul lui Mihai Chiţac au susţinut că foştii generali nu sunt vinovaţi de uciderea revoluţionarilor din Timişoara şi au invocat mai multe vicii de procedură, ca de exemplu, nulitatea urmăririi penale şi nelegala precizare a instanţei.

Revoluţionarii aflaţi in sală s-au arătat indignaţi de pledoariile avocaţilor şi au intrerupt, de mai multe ori, susţinerile acestora, acuzandu-i că mint şi că denaturează adevărul istoric. Concluzia avocaţilor celor doi generali in rezervă a fost că nimeni nu poate stabili cu adevărat ce s-a intamplat la Timişoara, in decembrie 1989. Procurorii au cerut magistraţior ICCJ să menţină hotărarea aceleiaşi instanţe din aprilie 2007.

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile. Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.